Cu câta usurinta sustin unii ca ma cunosc! Dar nu stiu aproape nimic despre mine.
Îmi cunosc numele, stiu câteva detalii despre viata mea, îmi observa faptele, dar nu îmi cunosc povestea si nu îmi cunosc sufletul.
Vad ce fac, dar nu cunosc rationamentele actiunilor mele.
Aud ce spun, dar nu stiu ce gândesc.
Vad ceea ce le arat din mine, dar nu stiu ce simt în interiorul meu.
Si totusi, ei cred ca ma cunosc. Ei cred ca stiu când sunt cu adevarat fericita si când sufar. Ei cred ca stiu cum arat fara masca, pe care o port uneori pentru a fi acceptata, sau pentru a ma proteja.
Ei cred ca au dreptul sa îsi dea cu parerea si sa ma judece pentru ceea ce sunt. Îmi catalogheaza alegerile ca fiind greseli si nu îmi înteleg motivatiile. Ma eticheteaza judecând dupa prejudecati proprii.
Si totusi, ei nu ma cunosc. Deloc.
Vrei sa ma cunosti?Nu imi privi chipul si nu trage concluzii dupa citeva cuvinte pe care le rostesc,nu imi evalua inteligenta si maturitatea dupa virsta,nici dupa studii si nici dupa conditia mea sociala.Nu ma privi prin prisma lucrurilor pe care le am,pentru ca acestea nu arata ca am tot ce imi trebuie,nu asculta povesti despre mine si nu ma privi prin ochii altora,pentru ca fiecare ma vede diferit si prea putini ma vad asa cum sunt cu adevarat.Nu imi cataloga sensibilitatea,moralitatea si valorile in functie de greselile din trecut,pentru ca nu cunosti conjuncturile care au dus la infaptuirea acelor greseli.Nu ma judeca dupa oamenii din anturajul meu pentru ca exista motive pentru care acestia fac parte din viata mea,pe unii dintre ei neavind dreptul sa-i aleg.Vino si traieste alaturi de mine o perioada de timp,sa vezi tot ce mi se intimpla,tot ce fac si tot ce indur.Vino sa imi
vezi nemultumirile si framintarile interioare.Vino sa vezi de cite ori sunt neindreptatita,sa imi vezi toate starile,de la bucurie pina la tristete adinca.Sa vezi cum rid atunci cind ar trebui sa pling,si cum alin durerile altora altora,in timp ce durerile mele se sufoca.Vino sa vezi la cite trebuie sa renunt si cite trebuie sa imi refuz,de multe ori din dragoste pentru altii.Vino sa vezi cum gresesc si cite regrete adun,dar si cit de mult iert.Vino sa imi cunosti temerile,sa vezi cum sunt supusa esecului,in ciuda eforturilor pe care le fac.Vino sa imi cunosti universul,trecutul si visele...sa vezi cum primesc doar o parte infima din iubirea de care am nevoie si pe care o merit...sa vezi cit daruiesc si cit primesc inapoi...si toate acestea,numai traind alaturi de mine...
Iubirea este pe cale să fie dată uitării în lumea în care trăim. Aprindeţi-i flacăra şi daţi lumină din lumină, daţi flacăra iubirii mai departe printre oameni, să nu uite că din iubire s-au născut, în iubire trebuie să trăiască şi în iubire trebuie să moară!
Se afișează postările cu eticheta Despre dragoste. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Despre dragoste. Afișați toate postările
joi, 30 august 2012
Amintirile-s raiul din care nu te poate scoate nimeni.Sa ramanem mereu aceeasi.Exista frunze care nu cad chiar daca vantul bate puternic si oameni care nu se uita chiar daca iubirea e o lege a naturii.Acesta sunt eu fara glas doar inima si suflet,uita-ma de vrei sau poarta-ma cu tine pas cu pas.Mergi tot inainte daca ceea ce cauti nu exista inca.Fi sigur ca va fi creat pentru tine spre a-ti rasplatii cautarile.Ai incredere in rasaritul Soarelui,el este cel care iti lumineaza pasii.Ai incredere in tine si visele-ti vor deveni realitate.Priveste cerul si invata de la el;Dupa o furtuna intunecata lumina inunda intreg albastru.Cea mai frumoasa parte din om este sufletul;el este viata care tresare si vibreaza in oameni.Mereu sa ti minte ca cineva ti-a dat viata pentru a IUBI si pentru a fi IUBIT.Intinde-ti aripile si zboara cat m-ai sus pentru ca sus acolo ma vei intilni si vom zbura impreuna.Ciudata este starea in care imi amorteste fiecare parte din trup si care te opreste sa te agati de franghia de peste bordul vaporului care se scufunda.Te vad in fiecare moment cum imi zambesti si simt ca in jurul meu graviteaza toate galaxiile.Stiu ca sufletul este aproape de sufletul meu care aluneca pe lama cruda a amintirilor fericite.Infinit cuvantul nepamantean, oare cat chin a indurat cel care te-a rostit intaia oara?.Intreb inca o data constienta fiind de faptul ca pentru mine,este atat de mult timp pana la mult visatul.............va fi o vesnicie.Sa nu taci.Tacerea este singurul raspuns pe care-l urasc.Sa vorbesti cu mine de fiecare data cand vei avea ocazia pentru ca eu te aud. Sa-mi zambesti de fiecare data cand tristetea te inunda pentru ca eu sunt atingerea ta divina.Stringe-ma de mana!Of,nu i-as mai da drumul!Hai sa ne jucam!Eu voi fi printesa iar tu cavalerul!Ne distram de minune!Ia-ma in brate si STRANGE-MA mai tare!Mai tare!E atat de cald!Strange-mi lacrimile te rog !!! Hai sa mergem la cumparaturi!Eu iti voi cumpara un sarut cu povestea vietii noastre,iar tu,poate ai sa iei frunze multe si o carte.Din frunze vom face un covor si vom zbura depate,departe de toata lumea,acolo unde este singurul loc rezervat pentru noi pe un nor.Ce bine va fi! Vom citi cartea vom rade si vom plange.
Tic-tac-tic-tac timpul trece! o perdea de singuratate ma invaluie.Te rog nu ma lasa,nu-mi da drumul.Nu,nu,....Am deschis ochii. Vai! Unde esti?
A iubi inseamna a nu sti orgoliul si ura … A iubi inseamna a intelege intrucat iubirea nu cere numai sentimente frumoase , ci si puterea de a intelege … A iubi inseamna a inceta sa traiesti pentru tine … Iubirea ? Iubirea este singura justificare a vietii , ultimul ei scop , singura , dar suprema ei frumusete ... Iubirea adevarata nu moare niciodata in sufletul omului , ba il insoteste si dincolo de moarte …
Dragostea ? Dragostea este o dulce iluzie ce se naste din lumina razelor de luna ... caldura pamantului si lacrimile norilor ... Dragostea este o iluzie optica ce duce la orbire , o multitudine de calitati si chiar defecte imbalsamate intr-un trup cu umbre si oglindiri irezistibile ... Dragostea nu inseamna doi oameni care se tin de mana , ci doi oameni care se tin de mana si privesc in fata lor … Dragostea poate fi totul … Cineva spunea ca dragostea este oarba , ca atunci cand esti indragostit nu mai conteaza nimic din ceea ce se intampla in jurul tau , din ceea ce ti se intampla chiar tie ! Conteaza doar ca persoana la care tii atat de mult si pe care o iubesti cu adevarat sa fie fericita si sa se simta iubita ! Se zice sa iti urmezi inima in astfel de momente ! In momentul in care adaugi si putina gandire , acestea doua , inima si mintea , formeaza sufletul , iar tu atunci iubesti cu sufletul , iar aceasta este adevarata iubire , iubirea suprema ... Acesta este scopul unora in viata , sa gaseasca acel „ceva” care sa le aduca fericirea mult visata si dorita , in acelasi timp … Dar , dupa cum se stie , pentru a ajunge la adevarata cunoastere , parcurgi o perioada in care suferi ! Pentru ca lucrurile frumoase , acele lucruri la care vrei sa ajungi cu indarjire cer sacrificii ! Poate ca din acest motiv este atat de frumoasa dragostea chiar daca , uneori , doare : fie ca unii nu apreciaza ceea ce faci , iar atunci chiar tu suferi , fie ca tu nu faci destul ca sa fie totul perfect , iar atunci sufera amandoi , sau , de fapt , numai unul , acela caruia , intr-adevar , ii pasa …
La sfarsit , oricare ar fi acela , conteaza doar ceea ce a fost cu adevarat frumos , in rest totul este efemer
Cand ingerii se vor blestema ..cand diavolii se vor imbratisa ..cand marea in sange se va transforma ..atunci, dar nici atunci eu nu te voi uita..
Ai frant o inima dar ai pierdut o iubire asha ca nu te bucura.Nu`mi pare rau ca te`am iubit Imi pare rau ca m`ai dejamagit !!!
luni, 25 iunie 2012
Răspunsul prin chemare
Te-am simţit, chemându-mă, azi noapte, Te vedeam aievea, nu în vis,
Îmi spuneai ce îţi doreşti... Prin şoapte
Îmi jurai că-n veci mi te-ai promis...
Şi veneai... În razele de lună
Îţi vedeam în ochi gândul senin
Şi dorinţa de a fi-mpreună
Să robim frumoşii ani ce vin...
Cu-n însemn al clipei viitoare
Ce, încet, se transformă-n trecut,
Mi-arătai că-n noaptea următoare
Vom păşi, în doi, spre absolut.
Cu un sens de ţel ce conturează
Harta lumii ce mi-o dai în dar,
Mă chemai spunându-mi ca urmează
Viaţa să mă doară tot mai rar.
Şi-ai venit, chemându-mă la tine
Într-al nopţii vis cu ochi deschişi
Să-mi aduci aminte că ştiu bine
Câţi sau sinucis fiind ucişi.
Te-am simţit chemându-mă-n chemarea
Paşilor ce se tot vor perechi,
Şi ştiu azi răspunsul la-ntrebarea
Ce-o aud venind din timpuri vechi.
Sunt cu tine,-n tine, lângă tine
Şi mă porţi cu tine unde-ai fi,
Eşti aici şi eşti mereu cu mine,
Şi în miez de nopţi şi-n zori de zi.
luni, 18 iunie 2012
Despre ratiune si pasiuni- Profetul
Iar o preoteasa il ruga, zicand: “Vorbeste-ne despre Ratiune si despre Pasiuni.”
Si el raspunse:
“Sufletul vostru, adeseori, este un camp de lupta, unde ratiunea
si judecata se infrunta cu pasiunile si poftele voastre.
Pot fi eu pacificatorul sufletului vostru, spre a schimba
ura si dusmania din voi in unitate si melodie?
Dar cum as reusi, afara numai daca voi insiva nu sunteti, de asemeni,
Linistitori, ceva mai mult, prieteni ai chipului vostru interior?
Ratiunea si pasiunea sunt carma si panzele sufletului vostru mereu navigand.
Daca panzele si carma voastra se rup, nu puteti decat sa va clatinati
pe valuri la intamplare, ori sa ramaneti prinsi in impas in mijlocul marii.
Fiindca ratiunea, de una singura dominand, restrange intregul elan;
si pasiunea, liber lasata, e o flacara arzand pana la propria-i mistuire.
De aceea, fie ca sufletul vostru sa-si exalte ratiunea,
pana la inaltimea pasiunii, pentru ca astfel sa poata canta.
Iar ratiunea sa va conduca pasiunea astfel, incat aceasta sa poata dainui
in permanenta reinviere si ca pasarea Phoenix sa renasca din propria-i cenusa.
Potrivit e sa dati ratiunii si pasiunii aceeasi pretuire, ca si cand ati face-o
pentru doi oaspeti iubiti in casa voastra aflandu-se;
Cu siguranta, nu veti onora pe unul in dauna celuilalt, pentru ca,
dand mai multa atentie unuia, veti pierde dragostea si increderea amandurora.
Cand, printre coline, va odihniti la umbra racoroasa a plopilor argintii,
impartasindu-va din pacea ogoarelor si a pajistilor pana in zari intinzandu-se –
atunci inima voastra sa spuna in taina:.
Iar atunci cand bubuie furtuna, cand vantul naprasnic zdruncina padurea
si cad tunetul si fulgerul proclama maretia cerului, atunci inima voastra
sa sopteasca smerindu-se: „Creatorul se framanta in pasiunea-i”.
Si, fiindca sunteti un suflu in sfera Celui Puternic si o frunza
in padurea acestuia, asemeni Lui trebuie sa va odihniti in ratiune
si sa va miscati in miezul pasiunilor.”
(Kahlil Gibran – Profetul)
Si el raspunse:
“Sufletul vostru, adeseori, este un camp de lupta, unde ratiunea
si judecata se infrunta cu pasiunile si poftele voastre.
Pot fi eu pacificatorul sufletului vostru, spre a schimba
ura si dusmania din voi in unitate si melodie?
Dar cum as reusi, afara numai daca voi insiva nu sunteti, de asemeni,
Linistitori, ceva mai mult, prieteni ai chipului vostru interior?
Ratiunea si pasiunea sunt carma si panzele sufletului vostru mereu navigand.
Daca panzele si carma voastra se rup, nu puteti decat sa va clatinati
pe valuri la intamplare, ori sa ramaneti prinsi in impas in mijlocul marii.
Fiindca ratiunea, de una singura dominand, restrange intregul elan;
si pasiunea, liber lasata, e o flacara arzand pana la propria-i mistuire.
De aceea, fie ca sufletul vostru sa-si exalte ratiunea,
pana la inaltimea pasiunii, pentru ca astfel sa poata canta.
Iar ratiunea sa va conduca pasiunea astfel, incat aceasta sa poata dainui
in permanenta reinviere si ca pasarea Phoenix sa renasca din propria-i cenusa.
Potrivit e sa dati ratiunii si pasiunii aceeasi pretuire, ca si cand ati face-o
pentru doi oaspeti iubiti in casa voastra aflandu-se;
Cu siguranta, nu veti onora pe unul in dauna celuilalt, pentru ca,
dand mai multa atentie unuia, veti pierde dragostea si increderea amandurora.
Cand, printre coline, va odihniti la umbra racoroasa a plopilor argintii,
impartasindu-va din pacea ogoarelor si a pajistilor pana in zari intinzandu-se –
atunci inima voastra sa spuna in taina:.
Iar atunci cand bubuie furtuna, cand vantul naprasnic zdruncina padurea
si cad tunetul si fulgerul proclama maretia cerului, atunci inima voastra
sa sopteasca smerindu-se: „Creatorul se framanta in pasiunea-i”.
Si, fiindca sunteti un suflu in sfera Celui Puternic si o frunza
in padurea acestuia, asemeni Lui trebuie sa va odihniti in ratiune
si sa va miscati in miezul pasiunilor.”
(Kahlil Gibran – Profetul)
miercuri, 25 aprilie 2012
El vs ea: Dragostea la distanta este posibila si realizabila...
Dragostea nu respecta reguli. Te „paleste” cand nu te astepti si, de multe ori, te indragostesti de ultima persoana la care te-ai fi asteptat. Ce te faci daca inima ta il cere exact pe acela care se afla la sute de kilometri departare de tine? Renunti, pentru ca asta inseamna, de fapt, sa traiesti singur in marea majoritate a timpului si sa faci din momentele voastre de intalnire o sarbatoare? E o varianta – desi, daca te consoleaza cu ceva, s-ar putea sa ai parte de mai multa pasiune si emotie decat cuplurile care traiesc impreuna si, inevitabil, se plictisesc dupa o vreme. Nevoia de a ne simti iubiti se manifesta in diferite moduri. Unele persoane se multumesc cu declaratii si incurajari – acestia n-au probleme in a mentine vie o relatie la distanta. Dar daca faci parte dintre aceia care au nevoie de timp petrecut impreuna, de lucruri construite in doi, de atingeri si de mici servicii sau chiar cadouri… va fi mai greu. Va fi ca si cum, de fiecare data cand te intalnesti cu iubitul tau, e prima oara cand va vedeti. Pe de o parte e bine, se pastreaza prospetimea relatiei si atractia dintre voi e foarte mare – dar dorul dintre intalniri poate sa fie macinator, mai ales daca nu aveti o perspectiva de a micsora distanta prea curand. Cat de departe?Te-ai indragostit in vacanta de cineva din alt oras? Sau poate intr-o delegatie de serviciu? Sau, de ce nu, pe internet, de o persoana pe care nu l-ai vazut, de fapt, niciodata in realitate? Nu te nelinisti, s-au mai vazut cazuri, si au trait impreuna fericiti pana la adanci batraneti – dupa ce s-au intalnit. Pentu ca, ceea ce te motiveaza sa continui o astfel de relatie este speranta ca, mai devreme sau mai tarziu, va veti uni destinele, asa ca toata lumea,este alt motiv care ar face o asemenea relatie sa tina mult si bine!De ce tocmai ea(el)?Persoana de care ne indragostim este, de fapt, o oglinda a noastra.
Barbatul „compus”Ti s-a intamplat vreodata sa ai sentimentul ca, daca ai face din doi sau trei barbati pe care ii cunosti, unul singur, acesta ar fi perfect? Ei bine, e posibil ca domnul de la distanta sa-ti „acopere”nu numai o anumita parte a nevoilor tale sufletesti,ci si mai multe lucruri la care pur si simplu nu te astepti.Impreuna, dar separat:Cine zice ca statul impreuna-lipiti e mai bun? Din ce in ce mai multe cupluri cu vechime ajung la terapie, pentru ca cei doi sunt covarsiti de probleme. Atractia furibunda de la inceput se transforma treptat in opusul ei, astfel incat cei doi mai mult se vaneaza reciproc decat convietuiesc. Iata de ce, in strainatate a aparut o orientare care capata tot mai mult teren: „Living Apart Together” (LAT) – adica sa traiesti impreuna, dar separat. Terapeutii care recomanda cuplurilor acest mod de viata sunt de parere ca distanta face bine relatiilor de cuplu. E ca si cum ai fi mereu ca la inceputul relatiei: locuiti separat, dar toata lumea va percepe ca pe un cuplu. Practic, cei care adopta stilul LAT, traiesc impreuna in doua case separate!Important este sa nu uiti ca fara incredere nu poti duce o relatie de acest tip.
Barbatul „compus”Ti s-a intamplat vreodata sa ai sentimentul ca, daca ai face din doi sau trei barbati pe care ii cunosti, unul singur, acesta ar fi perfect? Ei bine, e posibil ca domnul de la distanta sa-ti „acopere”nu numai o anumita parte a nevoilor tale sufletesti,ci si mai multe lucruri la care pur si simplu nu te astepti.Impreuna, dar separat:Cine zice ca statul impreuna-lipiti e mai bun? Din ce in ce mai multe cupluri cu vechime ajung la terapie, pentru ca cei doi sunt covarsiti de probleme. Atractia furibunda de la inceput se transforma treptat in opusul ei, astfel incat cei doi mai mult se vaneaza reciproc decat convietuiesc. Iata de ce, in strainatate a aparut o orientare care capata tot mai mult teren: „Living Apart Together” (LAT) – adica sa traiesti impreuna, dar separat. Terapeutii care recomanda cuplurilor acest mod de viata sunt de parere ca distanta face bine relatiilor de cuplu. E ca si cum ai fi mereu ca la inceputul relatiei: locuiti separat, dar toata lumea va percepe ca pe un cuplu. Practic, cei care adopta stilul LAT, traiesc impreuna in doua case separate!Important este sa nu uiti ca fara incredere nu poti duce o relatie de acest tip.
Nu e simpla relatia la distanta, insa pana la urma nici o relatie nu este simpla. Cand exista incredere, comunicare, cand sunt zile in care te gandesti cat de mult ai vrea sa fie langa tine, sa-l(o) imbratisezi, cand simti ca merita, atunci…DRAGOSTEA CERE SACRIFICII!
Majoritatea relatiilor la distanta incep pe internet. Frumusetea acestui inceput este ca ai posibilitatea sa fii deschis si sa ii spui celuilalt tot ce ai pe suflet. Urmeaza schimbul de poze, impartasirea de idei, pasiuni si primele certuri.
Ca relatia sa dureze, trebuie sa existe un interes comun, atractia psihica nefiind intotdeauna suficienta. Distanta nu este neaparat rea, ci depinde ce faci atat timp cat ea exista. Cum te raportezi la ea ca sa eviti consecintele care tin de legile de relationare interumane.
Multi credem ca nu suntem facuti pentru relatiile la distanta, dar viata ne strecoara si astfel de experiente, poate pentru a ne pune la incercare sau poate pentru a ne incredinta noi provocari. O relatie la distanta trebuie luata in primul rand ca o provocare si nu ca pe ceva ingrozitor, o problema imposibil de rezolvat. Ea prezinta diverse avantaje si dezavantaje.
Avantajele relatiei la distanta
Printre avantaje, as enumera faptul ca acorzi mai mult timp pentru a comunica cu persoana iubita, ii dedici atentia si tot timpul liber, va povestiti mai multe si va ascultati cu mai mult interes. Certurile sunt mai rare. Tehnologia va ajuta si ea sa aveti o comunicare in timp real. Trecerea timpului sporeste pasiunea, total opus decat in cuplurile care sunt impreuna fizic, zi de zi, pentru ca distanta nu lasa loc ca rutina sa se instaleze.
Daca exista iubire, vointa si incredere, relatiile la distanta pot rezista. Se spune ca ochii care nu se vad se uita, insa cand exista toate lucrurile enumerate mai sus, zicala nu are nicio urma de adevar. In ziua de astazi exista internet, webcam, telefon si daca stii ca “distanta” asta e limitata de timp… chiar merita sa incerci!
CE NE IMPIEDICA SA SIMTIM,SA TRAIM CU ADEVARAT??
Sa iubesti nu inseamna “a avea emotii”. A iubi inseamna: la fi bland cu altul si a fi bland cu tine insuti a fi tolerant si ingaduitor a fi ferm, dar nu rau la fi corect si cinstit cu tine si cu altul, dar nu a judeca ,a ierta pentru ca tot ce este gresit este cauzat de suferinta si, ca urmare, totul poate fi iertat la tine si la altul ,a nu repeta comportamentele care creeaza suferinta altui om sau tie insuti la-l incuraja pe celalalt, a-l sprijini si a-l ajuta sa se simta mai bine, sa rida, sa fie vesel si sa paseasca in viata cu incredere si speranta.
Cind invatam sa vorbim, noi invatam sa le dam o denumire lucrurilor din jur, sa stim ca un lucru este bun sau alt lucru este rau, sa stim ca, daca punem mina la priza, riscam sa nealegem cu suferinta si daca cineva se comporta mai rece cu noi invatam ca aceasta persoana nu ne iubeste.
De retinut “Singura fiinta de pe lume pe care o puteti schimba si care va genera schimbarea lumii din jurul vostru sinteti voi insiva”.Cand urmarim defectele si lipsurile altora, noi nu ne mai iubim si nu mai putem iubi….De ce se intimpla astfel? De exemplu, dorinta expresa de a fi iubit devine CEVA generator de suferinte inimaginabile. Din dorinta de a fi iubiti extragem suferinta de a nu iubi si suferinta de a nu gasi niciodata o iubire satisfacatoare sau un sentiment de implinire si multumire sufleteasca.
Dorinta de a fi iubiti este cauza esentiala a faptului ca nu iubim si nu ne iubim pe noi insine. De ce? Pentru ca atunci cind ne vom autosugestiona sa fim iubiti, noi vom cauta la ceilalti fiecare gest, fiecare cuvint, fiecare fapta care arata ca ei nu ne iubesc.
Pretentiile noastre vor creste continuu si acest fenomen este urmarea faptului ca urmarind defectele si lipsurile altora, noi nu mai iubim.
Nu mai sintem buni. Nu mai sintem toleranti. Nu mai avem rabdare si intelegere. Nu le dam celorlalti dreptul de a-si asuma responsabilitatea alegerilor lor in viata. Vrem ca ei sa aleaga ce vrem noi ca ei sa aleaga. Vrem sa le luam libertatea. Iar ei vor dori sa evadeze. Ei se vor simti inlantuiti si sufocati si, de aceea, la rindul lor, risca sa piarda capacitatea de a iubi.Relatia nu este
intimplatoare niciodata.
Cind unul se schimba in interior, se schimba si celalalt. Paradoxul in sfera existentei omenesti esteacela ca sfirseste prin a iubi cel ce renunta la orice il face sa nu iubeasca. Si primul lucru responsabil de lipsa noastra de iubire este pretentia de a fi iubiti.
A alege sa fii tu cel care iubeste este primul pas catre schimbarea interiorului, a mintii si a emotiilor. Si ce sa facem pentru a iubi? Sa incepem prin a exersa iubirea pentru ceilalti in conditiile in care sintem in acest moment. Chiar daca primiti sau nu un raspuns iubitor de la ceilalti, iubiti.
Ajutati pe cineva, fie ca va spune multumesc sau nu. Dar nimeni, absolut nimeni pe lumea aceasta nu este conceput sa nu poata iubi.
Aceasta este numai o frica omeneasca pe care o putem depasi intelegind ca iubirea nu este o manifestare hormonala, ci exprimarea bunatatii, a intelegerii, a rabdarii si compasiunii pentru cei din jur. Alegeti clar: “De azi inainte vreau sa fiu eu acela care iubeste”. Rugati-va pentru a putea iubi,faceti sport, supravegheati-va mintea si rugati-va pentru ginduri bune cind ele contin ura, suparare la adresa voastra sau a celor din jur.
Orice metoda va va ajuta sa iubiti, folositi aceasta metoda, dar nu fara a renunta la pretentia de a fi voi cei iubiti.Nu uitati ca in fiecare moment voi alegeti ceea ce vreti sa fiti; cind il judecati pe altul, veti sfirsi prin a face lucrul pe care il judecati la el. Aceasta se intimpla pentru a intelege ca ceea ce unom face este determinat de perceptia pe care el o are asupra lumii.Nu uitati ca niciodata nu exista cineva din afara voastra care va incurca sa iubiti,numai voi insiva…acest lucru il recunosc si eu!
luni, 2 aprilie 2012
Despre dragoste si viata...
Cum ar arata viata noastra fara iubire?
Cand basmele copilariei nu`si mai au loc in mintea noastra e semn ca am luat din ele mesajul cheie:binele invinge intotdeauna,iar forta iubirii nu are limite.Prin cate trece Fat-Frumos ca s`o cunoasca pe Cosanzeana lui?Formula de incheiere a basmului este mereu aceeasi:”Si-au facut o nunta mare…”Povestea merge mai departe.La fel se intampla si in viata:dup ace,cei doiindragostiti ajung sa fie impreuna,pericolul declinului afectiv este iminent. LA INCEPUT IUBIM,IUBIREA Inainte de a ne indragosti de o persoana reala,iubim prototipul imaginar.Mintea noastra plasmuieste partenerul perfect:EL este inalt,frumos,unic si te va iubi din prima clipa;EA este frumoasa ca o zana,mladioasa,tandra si,de cum vei da ochii cu ea iti va pica in brate.Visam zi si noapte la momentul intalnirii cu perechea ideala.Scenariul este unul singur:amandoi va indragostiti de la prima vedere,va prindeti de mana si drumul devine comun:primul sarut,prima noapte de dragoste si…nunta cea mare-definitiva,pana la capatul vietii.
Frumoasa poveste!Numai ca in realitate,lucrurile nu se intampla intocmai.Mult prea nerabdatori sa intalnim omul viselor noastre,ne oprim asupra primului venit si credem ca el este plasmuit din dorintele noastre secrete.Confuzia ne transforma,de cele mai multe ori intr-o victima sigura.De ce?Pentru ca la primul pas in iubire,suntem indragostiti deja.Atat ne`am exersat imaginatia incat nu mai ramasese decat aparitia idolului in carne si oase.Curand insa ne dam seama ca omul real nu seamana cu acela visat de noi.Dezamagirea se naste din simplul motiv ca ajungem sa iubim omul pe care ni l`am imaginat,inzestrandu`l cu meritele pe care noi am fi vrut sa le aiba.Dar cine reuseste sa fie lucid?Cand ai visat atat de frumos,nu`ti vine sa`ti spulberi visul privind atent in jurul tau.Experienta primei dezamagiri doare intotdeauna,dar este necesara.Treptat,vom intelege ca lumea e facuta altfel decat in basmele bunicii.Nimeni nu se maturizeaza intr`o zi.Acumularea esecurilor ne poate face mai puternici daca avem intelepciunea de a nu ne lasa prada disperarii.E absurd sa crezi ca vei gasi jumatatea perfecta de la prima incercare.Sa nu uitam ca,in adolescenta,nu avem capacitatea de a ne cunoaste pe noi insine.Cu atat mai putin putem patrunde gandurile celorlalti,firea,capriciile lor,instabilitatea,intentiile,idealurile lor…
INOCENTA PRIMEI IUBIRI E greu-daca nu imposibil-ca idealul tau sa coincide cu idealul lui.Prima iubire inseamna si prima tentative de a te minti.Pacatul multota dintre noi,baieti sau fete,este convingerea ca prima iubire va fi unica.Nesfarsita,perfecta,totala,definitive.Imaginati`va ca va indragostiti pentru prima data,da?Sunteti tineri,frumosi,exuberanti.Bun.Ce mai aveti de facut?Sa va terminate studiile,sa va gasiti un rost in viata,sa va intemeiati o familie,sa va cresteti copiii,apoi nepotii si,intr`o zi,sa iesiti la pensie sis a va plimbati prin parc,nu de mana,ci sprijiniti de un baston,obositi,plictisiti,batrani si betegi.V`ar placea sa se intample asta?Pai,cum…nu?Nu v`ati dorit dragoste unica?Pe viata?Probabil v`ati plictisit numai citind aceste randuri!Cum ar fi sa traiti,doar voi doi,70 de ani impreuna?Zi de zi,ceas de ceas?Nu sunt in posesia unor “retete” ale primei iubiri.Tot ce va pot spune este ca nu exista nici o regula in traseul sentimental al cuiva.Puteti incerca orice si puteti crede in tot ce vreti voi.S`ar putea sa reusiti.Pentru orice eventualitate,incercati san u sechestrati persoana iubita,facandu`va planuri pentru toata viata.BUCURATI`VA DE FIECARE ZI DE IUBIRE,DE UN “ASTAZI” SIGUR,NU DE UN “MAINE” INCERT”! UMBRA PRIMEI INDOIELI .
Toate povestile de dragoste incep frumos.Iar visul de veacuri al indragostitilor este ca iubirea lor sa ramana incandescenta ca in prima zi.Numai ca timpul,ingratul,atenueaza pasiunile,asterne rutina,acutizeaza neintelegerile.La inceput,crezi orice ti`ar spune:ca te iubeste,ca te`a asteptat dintotdeauna,ca fara tine ar fi sfarsitul lumii.Sau:ca a intaziat din cause absolute urgente,ca telefonul n`a sunat si tot de`astea.Ceea ce crezi orbeste multa vreme se risipeste insa ca puful de papadie in prima zi cand banuielile strepezite iti schimba zambetul intr`un rictus de teama.Intr`un cuplu se intampla rar ca ambii parteneri sa decida rupture.De obicei,unul din ei continua sa iubeasca.Si,cu fiecare concesie pe care o face,indragostitul e din ce in ce mai mahnit.Desi vede bine ca lucrurile nu mai merg asa de bine,speranta in redresarea relatiei le hraneste incapatanarea de a intarsia pe un teren nesigur mai mult decat ar fi prudent.Cand raceala se face simtita,e stupid sa mai crezi ca flacara dragostei se va aprinde din nou.Micile certuri nesemnificative la inceput se indesesc si devin mai virulente.Perioada dintre doua impacari e din ce in ce mai lunga.Si daca primele impacari sunt incendiare,tot repetandu`se,ele isi pierd forta convingerii,devin din ce in ce mai searbede.
Unii cred in revenirile de senzatie.Orice s`ar fi intamplat in timpul despartirii,oricate personale s`ar fi interpus intre cei doi.Dar,reluata,povestea de dragoste nu mai este niciodata aceeasi.Obsesia infidelitatii,faptul ca a putut trai fara tine o vreme-timp in care el a incercat o alta relatie,iar tu l`ai asteptat in van,rapus de tristete-toate aceste ganduri negre nasc revolte de nestavilit.Ori, de la primul repros sau prima banuiala exprimata pana la o noua despartire nu mai e decat un pas.Constati ca ti`ai prelungit inutil o agonie dureroasa,de vreme ce ai ramas tot singur…N`as vrea sa intelegeti de aici ca trebuie sa reactionati camuscati de sarpe la prima neintelegere!Fireste daca`ti iubesti inca partenerul,trebuie sa incerci atenuarea conflictelor.Dar tot atat de adevarat este si ca multi nu`si dau seama cat de mult iubesc pe cineva decat dupa ce acel cineva pleaca din viata lor.De`aia spuneam ca nu are rost sa va grabiti in a lua decizii.S`ar putea ca,intr`un moment de irascibilitate,sa stricati prematur si iremediabil o relatie care,in mod normal ar fi durat multa vreme. CEL CARE RAMANE SINGUR
Daca totusi povestea voastra de dragoste s`a sfarsit,nu va apucati sa bociti disperati,dandu`va de ceasul mortii ca a`ti pierdut marea iubire a vietii voastre.Primele ceasuri de singuratate pot declansa tot felul de gesture nesabuite.Va trebui sa invatati ca,daca acela care va jura dragoste eternal poate sta fara voi,inseamna ca “eternitatea” lui pana in acea zi a tinut!Nu veti aduce niciodata persoana iubita inapoi implorand`o sa se intoarca,plangand pana la lesin,nici amenintand`o sau santajand`o cu ceva.Revenirea(daca mai e posibila) este un gest care`I apartine in exclusivitate celui care paraseste,nu celui parasit.Cu cat veti insista mai mult pentru impacare,cu atat veti fi evitat mai abitir.Nu e vorba aici numai despre un joc gratuity al orgoliilor.Daca tu,cel parasit,ti`ai recunoscut greselile si ti`ai asigurat partenerul de consecventa iubirii tale,in mod normal,celalalt trebuie sa cedeze.Daca n`o face si sigur ca motivele plecarii sunt altele decat cele declarate.Foarte des,cei care pleca refuza sa de`a vreo explicatie;dispar pur si simplu.Neacademic vorbind,fac pe interesantii.De ce?Pentru ca au curajul rostirii adevarului sau(si mai rau) prefera ipostaza de victima.Celui parasit nu`I ramane decat sa`si puna cenusa in cap si sa`si assume cu sarg toate pacatele.
Asa se ajunge,galopant,la starea de anulare totala a personalitatii,la umilinta degradanta,la deznadejdea cea mai cumplita.Nu sunt putini tineri care,aflati intr`o atare situatie,au clacat,convinsi ca viata lor nu mai are nici un sens si ca niciodata nu vor mai iubi,nici nu vor mai fi iubiti.Testul rabdarii nu este usor,dar,odata trecut,veti intelege ca viata nu incepe sin u se sfarseste cu un singur barbat sau cu o singura femeie.Oamenii iubesc toata viata.Iubesc de mai multe ori,la fel de puternic.
Altfel spus,iubirile vin si pleaca.Disponobilitatea fiecaruia dintre noi ramane.Daca nu ma credeti priviti atent in jurul vostru:cine a trait o singura poveste de dragoste?Oricat ar fi fost ea de frumoasa?! DRUMUL CONTINUA In dragoste,nimeni nu e scutit de deceptii.Important este sa poti depasi perioada critica.Refugiul rapid in bratele altcuiva nu este o solutie,ci,adesea,o noua greseala.E nevoie de timp-sa`ti limpezesti gandurile,sa te impaci cu tine si cu lumea din jurul tau.Visurile din noptile framantate de insomnie nu se potrivesc niciodata cu realitatea vie.
De pilda,suntem tentati sa aglomeram noian de calitati intr`un singur om.O privire lucida asupra noasra insine va dezvalui si reversal medaliei:nici noi nu suntem perfecti.Oricum,nu intru totul asa cum ne`ar plasmuii cineva in visele lui.Compatibilitatile se formeaza in timp cu mult tact si cu multa rabdare.Nu uitati,aparentele pot insela atat de usor,incat ajungi sa parcurgi traseul de la extaz la dezamagire mai repede decat poti crede.Exista oameni care seduc doar prin fizicul lor agreabil,dar,cunoscuti mai bine,se dovedesc a fi niste aventurieri lamentabili.Dupa cum exista si oameni mai putin aratosi,care te pot cuceri prin modul lor de a fi.Experienta demonstreaza ca “frumosii” nu prea sunt statornici-situatie explicabila,de vreme ce ispitele roiesc in jurul lor.Aratati`mi un star de cinema care a fost fidel unui singur partener de viata…In concluzie,ganditi`va bine ce va doriti:o aventura de weekend sau o poveste durabila?Daca optati pentru a doua varianta,scara valorilor nu trebuie sa se opreasca la “haina” de parade.
Sa revenim insa la momentul de impas,cand ai ramas singur(a).Tot ce urmeaza sa faci nu trebuie raportat la nimeni altcineva decat la propria ta persoana.Practic,nu trebuie sa arati mai bine,sa`ti indrepti eventualele vicii de comportament de dragul lui X sau Y;fa`o de dragul tau astfel incat sa te simti bine in pielea ta,sa fii firesc,sociabil si deschis comunicarii!Solutia cu izolarea in casa n`a facut bine nimanui,niciodata.Nu are rost sa asculti muzica preferata de el(ea),de pe vremurile cand era bun si frumos.Nici cu pozele lui sau ale ei in fata nu ajungi la vreun rezultat.Nu poti trai in trecut.Iti vor ramane multe amintiri,desigur,dar ai timp sa vanturi cenusa lor mai tarziu.
Si,inca ceva:alunga spaima de singuratate sau infrunt`o!Treci prin ea.Intotdeauna se va gasi un om care sa te poata iubi si pe care sa`l iubesti si tu.E absolute realizabil,cu o singura conditie:san u persisti nepermis de mult intr`o regretabila iluzie…
duminică, 1 aprilie 2012
O clipa de asteptare…
O clipa de asteptare…
O dragoste ce este departe, inseamna o dragoste cu aripi zdrobite, o dragoste care nu poate desface aripile pentru a veni linga jumatatea sa. Dragostea ce este hranita cu departare,este acel mister care traieste pe un virf de cutit, ce mereu doare si in orice clipa taie cite o bucata din inima ta, din sufletul tau care este plin de asteptare.
Sa stai departe de dragostea ta inseamna sa pierzi clipe care sunt de ne inlocuit, acele moment care trabuiau sa fie pline,dar sunt desarte si pustii, acele zimbete care trebuiau sa fie vesele dar se cutremura de lacrimi, acele lacrimi care trebuiau sa fie de bucurie dar se rostogolesc pe obraz asemeni unui virf de sabie ce lasa urme pe vecie.
Clipele care nu le realizam ca au fost importante e ca si cum ai rata primul pas pe care la facut copilul tau , ai rata primul sa an de viata, durerile si bucuriile sale, clipele ce il faceau mai puternic, si schimbarile ce il faceau sa se simta altfel in fiecare secunda din viata sa. Asa e si dragostea care a fost lasata singura, primeste doar bucati , se hraneste doar cu amintiri, scurge doar vise ce par realitate dar se trezeste in dezamagirea continua, ca dragostea sa este furata de bani.Fiecare clip in lipsa lui e ca o scintee ce patrunde tot mai adinc pe rana , e ca o bucatica de aer care te sufoca si nu mai vrei nimic in afara de el.
Acele raze de soare nu mai incalzesc fara el, acea lumina nu mai lumineaza la fel de bine, te simti ca intr-un intuneric incomplet, ce te arde din nauntru si nu intelegi , unde este vina ta?
Te prefaci in umbra , intr-o bucata de inima incomplete, intr-un om care treieste doar trecutul si nu mai realizeaza de viseaza sau nu. Bintuit de clipele ce iti trezesc lacrimi tacute , lacrimi care nu le poti arata, lacrimi ce se redau prin zimbete care pling, si nimeni nu intelege cit foc poate sa ascunda sufletul tau indoiat de acele ginduri, ca déjŕ ai ramas singur pe lume.
Poate ca nu conteaza nimic mai mult...
O dragoste ce este departe, inseamna o dragoste cu aripi zdrobite, o dragoste care nu poate desface aripile pentru a veni linga jumatatea sa. Dragostea ce este hranita cu departare,este acel mister care traieste pe un virf de cutit, ce mereu doare si in orice clipa taie cite o bucata din inima ta, din sufletul tau care este plin de asteptare.
Sa stai departe de dragostea ta inseamna sa pierzi clipe care sunt de ne inlocuit, acele moment care trabuiau sa fie pline,dar sunt desarte si pustii, acele zimbete care trebuiau sa fie vesele dar se cutremura de lacrimi, acele lacrimi care trebuiau sa fie de bucurie dar se rostogolesc pe obraz asemeni unui virf de sabie ce lasa urme pe vecie.
Clipele care nu le realizam ca au fost importante e ca si cum ai rata primul pas pe care la facut copilul tau , ai rata primul sa an de viata, durerile si bucuriile sale, clipele ce il faceau mai puternic, si schimbarile ce il faceau sa se simta altfel in fiecare secunda din viata sa. Asa e si dragostea care a fost lasata singura, primeste doar bucati , se hraneste doar cu amintiri, scurge doar vise ce par realitate dar se trezeste in dezamagirea continua, ca dragostea sa este furata de bani.Fiecare clip in lipsa lui e ca o scintee ce patrunde tot mai adinc pe rana , e ca o bucatica de aer care te sufoca si nu mai vrei nimic in afara de el.
Acele raze de soare nu mai incalzesc fara el, acea lumina nu mai lumineaza la fel de bine, te simti ca intr-un intuneric incomplet, ce te arde din nauntru si nu intelegi , unde este vina ta?
Te prefaci in umbra , intr-o bucata de inima incomplete, intr-un om care treieste doar trecutul si nu mai realizeaza de viseaza sau nu. Bintuit de clipele ce iti trezesc lacrimi tacute , lacrimi care nu le poti arata, lacrimi ce se redau prin zimbete care pling, si nimeni nu intelege cit foc poate sa ascunda sufletul tau indoiat de acele ginduri, ca déjŕ ai ramas singur pe lume.
Poate ca nu conteaza nimic mai mult...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)












