Cu câta usurinta sustin unii ca ma cunosc! Dar nu stiu aproape nimic despre mine.
Îmi cunosc numele, stiu câteva detalii despre viata mea, îmi observa faptele, dar nu îmi cunosc povestea si nu îmi cunosc sufletul.
Vad ce fac, dar nu cunosc rationamentele actiunilor mele.
Aud ce spun, dar nu stiu ce gândesc.
Vad ceea ce le arat din mine, dar nu stiu ce simt în interiorul meu.
Si totusi, ei cred ca ma cunosc. Ei cred ca stiu când sunt cu adevarat fericita si când sufar. Ei cred ca stiu cum arat fara masca, pe care o port uneori pentru a fi acceptata, sau pentru a ma proteja.
Ei cred ca au dreptul sa îsi dea cu parerea si sa ma judece pentru ceea ce sunt. Îmi catalogheaza alegerile ca fiind greseli si nu îmi înteleg motivatiile. Ma eticheteaza judecând dupa prejudecati proprii.
Si totusi, ei nu ma cunosc. Deloc.
Vrei sa ma cunosti?Nu imi privi chipul si nu trage concluzii dupa citeva cuvinte pe care le rostesc,nu imi evalua inteligenta si maturitatea dupa virsta,nici dupa studii si nici dupa conditia mea sociala.Nu ma privi prin prisma lucrurilor pe care le am,pentru ca acestea nu arata ca am tot ce imi trebuie,nu asculta povesti despre mine si nu ma privi prin ochii altora,pentru ca fiecare ma vede diferit si prea putini ma vad asa cum sunt cu adevarat.Nu imi cataloga sensibilitatea,moralitatea si valorile in functie de greselile din trecut,pentru ca nu cunosti conjuncturile care au dus la infaptuirea acelor greseli.Nu ma judeca dupa oamenii din anturajul meu pentru ca exista motive pentru care acestia fac parte din viata mea,pe unii dintre ei neavind dreptul sa-i aleg.Vino si traieste alaturi de mine o perioada de timp,sa vezi tot ce mi se intimpla,tot ce fac si tot ce indur.Vino sa imi
vezi nemultumirile si framintarile interioare.Vino sa vezi de cite ori sunt neindreptatita,sa imi vezi toate starile,de la bucurie pina la tristete adinca.Sa vezi cum rid atunci cind ar trebui sa pling,si cum alin durerile altora altora,in timp ce durerile mele se sufoca.Vino sa vezi la cite trebuie sa renunt si cite trebuie sa imi refuz,de multe ori din dragoste pentru altii.Vino sa vezi cum gresesc si cite regrete adun,dar si cit de mult iert.Vino sa imi cunosti temerile,sa vezi cum sunt supusa esecului,in ciuda eforturilor pe care le fac.Vino sa imi cunosti universul,trecutul si visele...sa vezi cum primesc doar o parte infima din iubirea de care am nevoie si pe care o merit...sa vezi cit daruiesc si cit primesc inapoi...si toate acestea,numai traind alaturi de mine...
Iubirea este pe cale să fie dată uitării în lumea în care trăim. Aprindeţi-i flacăra şi daţi lumină din lumină, daţi flacăra iubirii mai departe printre oameni, să nu uite că din iubire s-au născut, în iubire trebuie să trăiască şi în iubire trebuie să moară!

luni, 25 iunie 2012

Răspunsul prin chemare


Te-am simţit, chemându-mă, azi noapte,
Te vedeam aievea, nu în vis,
Îmi spuneai ce îţi doreşti... Prin şoapte        
Îmi jurai că-n veci mi te-ai promis...


Şi veneai... În razele de lună
Îţi vedeam în ochi gândul senin
Şi dorinţa de a fi-mpreună                              
Să robim frumoşii ani ce vin...


Cu-n însemn al clipei viitoare
Ce, încet, se transformă-n trecut,
Mi-arătai că-n noaptea următoare
Vom păşi, în doi, spre absolut.


Cu un sens de ţel ce conturează
Harta lumii ce mi-o dai în dar,
Mă chemai spunându-mi ca urmează
Viaţa să mă doară tot mai rar.


Şi-ai venit, chemându-mă la tine
Într-al nopţii vis cu ochi deschişi
Să-mi aduci aminte că ştiu bine
Câţi sau sinucis fiind ucişi.


Te-am simţit chemându-mă-n chemarea
Paşilor ce se tot vor perechi,
Şi ştiu azi răspunsul la-ntrebarea
Ce-o aud venind din timpuri vechi.


Sunt cu tine,-n tine, lângă tine
Şi mă porţi cu tine unde-ai fi,
Eşti aici şi eşti mereu cu mine,
Şi în miez de nopţi şi-n zori de zi. 


    Ce este dragostea???                            
                       
                                       


  




      


vineri, 22 iunie 2012

Ce-i pasa...


Ce-i pasă lumii dacă mor,
Sau dacă mai trăiesc...ce-i pasă?...
Şi... dacă rănile mă dor...
Ce-ţi pasă ţie, că dorurile mă apasă?

Ce-ţi pasă dacă mai pluteşte-un dor?
Sau dacă inima îmi plânge-amar,
Tu eşti departe, mi-ai curmat al vieţii zbor
Te caut mereu, dar e în zadar...

În lume sunt am devenit un spectator...
(Un trist clovn, prinvind nefericit ...)
Încerc să-nţeleg de ce eşti doar un actor,
Ce-a plecat după spectacol... grăbit

Cuvinte tale-mi pălmuiesc obrazul,
Nu mă mai mir de brutalitatea lor...
Priviri de spini, îmi biciuie grumazul...
Sunt spectator, și-aş vrea, să redevin actor...   



De suflet!!!



marți, 19 iunie 2012

IUBIREA!!!




Ori de câte ori întâlnim iubirea pură fără condiţii, ceva din sufletele noastre se schimbă. E ca şi cum încă o floare ar înflori pe tija cu multe inflorescenţe a sufletului nostru. Cum este să iubeşti fără condiţii? 
Să nu ai aşteptări, adică orice ar face acea fiinţă să înţelegi, din perspectiva ei -- poate că ceva ce te surprinde să-i fi fost provocat de o frică, de o durere veche, de un fel de a reacţiona ce nu corespunde cu tiparele tale, de o nelinişte, de o nevoie, de necunoaşterea de sine. Să continui să o iubeşti indiferent de cum se transformă relaţia voastră, căci iubirea nu este condiţionată nici de limitările fizice ori temporale, nici de constrângeri, de convingeri exterioare. Să te bucuri de iubirea pe care o simţi tu şi să nu condiţionezi ce simţi, de ceea ce simte fiinţa pe care o iubeşti. Iubirea este a ta, este în sufletul tău, nu este ce primeşti de la alţii. Să ştii că iubirea este, a fost şi va fi, numai că uneori sufletul tău nu o poate simţi, nu o poate trăi, din cauza propriilor frici, dureri, suferinţe. Să uiţi tot ce ai învăţat de la cei care nu ştiu cum e să iubească fără condiţii şi ţi-au transmis părerile lor, fricile, durerile, suferinţele, tiparele lor. Să poţi vedea sufletul celuilalt, dincolo de reacţiile minţii lui, de atributele mai puţin plăcute ale personalităţii lui. Să stai în tăcere, fără să ceri, fără să aştepţi nimic, doar să te bucuri că eşti acolo, că împărtăşeşti, că Dumnezeu te binecuvântează cu acea prezenţă, cu acea întâlnire în viaţa ta, cu acel dar. Să nu aştepţi nimic ca recompensă, ca şi cum ţi s-ar cuveni pentru ceea ce simţi, pentru ceea ce faci, pentru ceea ce eşti. Să te bucuri de nemurirea sentimentului tău de iubire, fiindcă şti că este adevărata bogăţie a sufletului tău. Să trăieşti starea de iubire, starea în care radiezi, emiţi iubire aşa cum o sursă de lumină emite raze. Să ştii că iubirea e totul, e mai presus de orice alt sentiment, oricât de puternic şi de dominant ţi s-ar părea acel sentiment. Să nu judeci, fiindcă iubirea eliberată de condiţii te ajută să priveşti în sufletele oamenilor, să îi vezi aşa cum sunt în realitate, dincolo de măştile ce şi le pun. Să fii iubire, aşa cum sufletul tău este iubire.




Un amore....





luni, 18 iunie 2012

Despre ratiune si pasiuni- Profetul

Iar o preoteasa il ruga, zicand: “Vorbeste-ne despre Ratiune si despre Pasiuni.”
Si el raspunse:
“Sufletul vostru, adeseori, este un camp de lupta, unde ratiunea
si judecata se infrunta cu pasiunile si poftele voastre.
Pot fi eu pacificatorul sufletului vostru, spre a schimba
ura si dusmania din voi in unitate si melodie?
Dar cum as reusi, afara numai daca voi insiva nu sunteti, de asemeni,
Linistitori, ceva mai mult, prieteni ai chipului vostru interior?
Ratiunea si pasiunea sunt carma si panzele sufletului vostru mereu navigand.
Daca panzele si carma voastra se rup, nu puteti decat sa va clatinati
pe valuri la intamplare, ori sa ramaneti prinsi in impas in mijlocul marii.
Fiindca ratiunea, de una singura dominand, restrange intregul elan;
si pasiunea, liber lasata, e o flacara arzand pana la propria-i mistuire.
De aceea, fie ca sufletul vostru sa-si exalte ratiunea,
pana la inaltimea pasiunii, pentru ca astfel sa poata canta.
Iar ratiunea sa va conduca pasiunea astfel, incat aceasta sa poata dainui
in permanenta reinviere si ca pasarea Phoenix sa renasca din propria-i cenusa.
Potrivit e sa dati ratiunii si pasiunii aceeasi pretuire, ca si cand ati face-o
pentru doi oaspeti iubiti in casa voastra aflandu-se;
Cu siguranta, nu veti onora pe unul in dauna celuilalt, pentru ca,
dand mai multa atentie unuia, veti pierde dragostea si increderea amandurora.
Cand, printre coline, va odihniti la umbra racoroasa a plopilor argintii,
impartasindu-va din pacea ogoarelor si a pajistilor pana in zari intinzandu-se –
atunci inima voastra sa spuna in taina:.
Iar atunci cand bubuie furtuna, cand vantul naprasnic zdruncina padurea
si cad tunetul si fulgerul proclama maretia cerului, atunci inima voastra
sa sopteasca smerindu-se: „Creatorul se framanta in pasiunea-i”.
Si, fiindca sunteti un suflu in sfera Celui Puternic si o frunza
in padurea acestuia, asemeni Lui trebuie sa va odihniti in ratiune
si sa va miscati in miezul pasiunilor.”





                                      (Kahlil Gibran – Profetul)

Banco de Imagenes Gratuitas
Banco de Imagenes Gratuitas